Visez cu ochii deschisi la sfarsitul lumii.. cand ne vom ineca cu fum ce miroase a scortisoara.
Voi plange destinul florilor moarrte, ma voi infasura in valul mortii cerului cand soarele va apune in Luceafarul diminetii de toamna; acum doar incerc sa ma ridic din letargia visarii ieftine ce e inca la reducere printre raioanele de creta colorata si stele prafuite.
Fumez sentimente.
Visez moartea viselor; cum se sting incet culorile in somnul negru al ratiunii.
Au lasat magazinul gol; acum numai am ce sa mai cumpar.
S-au terminat drogurile cu esenta de trandafir si semiluna salbatica de decembrie. E oribil sa vad cum mor reducerile in lumea salbatica de culori, putreda si lipsita de luminile stelelor.
Aprind fumul unor frunze parfumate...
Visez moartea viselor si a sentimentelor pentru tine.
Ochii tai ma lovesc acum ca un fulger violet...
Inca iti simt mirosul, de betisoare parfumate a portocale, pe care obisnuiai sa le aprinzi cand ma iubeai, in noptile tarzii.
Ce mai am eu... ?
Doar amintiri...
Amintiri care renasc in fiecare minut din viata mea, cand imi apare in minte chipul tau straveziu si perfect, cu surasul pe buze...
Fumez sentimente....
