De ce?! Multe fete isi pun intrebarea asta.
De ce oare trebuie sa plangi, in loc sa fii fericita?!
De ce oare trebuie mereu sa afisezi un zambet fals in fata tuturor ?!
De ce nu a fost sa fie.. ?!
De ce a ales-o pe ea si nu pe mine. ?!Cand eu i-as fi dat tot. Nu cred ca am cerut vreodata prea multe. Sinceritate , devotement, intelegere. Sarcini simple, aproape banale, dar pentru ei prea de grele indeplinit.De ce oare trebuie in fiecare seara ,inainte sa adorm, sa imi zic “de maine il uit” , “de maine nu-l mai caut” , “de maine nu o sa-l mai iubesc” cand stiu sigur ca nui asa.?!
Oare este chiar atat de greu sa spui ce este cu adevarat in sufletul tau?! Care iti sunt sentimentele?!
De ce punem fericirea lor mai presus de a noastra?!
De ce trebuie mereu sa ne gandim ce parere ar avea, sau cum s-ar simtii daca am fii cu altcineva?! Nu cred ca ar fii o mare tragedie pentru ei. La urma urmei “Este doar o pizda, sunt altele si mai bune decat ea!” nu-i asa? Sau “Dupa o alta tot o alta vine” si tot asa.
De ce atatea intrebarii?! Pentru un singur raspuns , defapt mai multe ideei care completeaza o idée totala: pentru ca este pustiu fara el si doar el poate sa umple aceel gol, pentru ca doar el poate sa redea linistea cu vorbe dulci si cu privirea numai cand el stie , pentru ca stie cum sa taca si inima sa ti-o impace.
