mucegai, rom... si putin din tine

Ma mistui incet si-mi ard sufletul cu sentimentele dulci care pururea-mi vor murdarii amintirile. Un inger nechibzuit care nu stie ce vrea ...ce face sau de unde vine, dar sigur stie pe cine vegheaza... steaua mea stralucitoare care-mi lumineaza doar mie viata, calea si inima ..

Odata pornind impreuna nu mai e cale de intoarcere , doar un viitor ascuns , asteptand parca sa fie descoperit de pasi mei grabiti.

Prin jarul vietii voi calca din nou cu aceeasi curiozitate , constienta fiind ca voi putea pica din nou in miezul aprins al nedreptatii insa am incredere .. in mine , in tine , am incredere in noi ..

Poate voi muri din nou , insa sufletul meu vrea sa guste iar din dulcea divinitate a sentimentelor dintr-o moarte vie.

Traiesc intr-o lume paralela cu cea pe care restu o cunosc si nimeni nu-mi poate citi lumea din priviri, nici eu nu ma stiu pe deplin...dar iti dau voie doar tie sa-mi invadezi lumea cu surasul tau... cu licoarea iubirii sa-mi citesti universul... dar , oare, faptura nepamanteasca ai tu puterea de a patrunde-n lumea mea ? Vei sti tu sa ma intelegi?

Lumea mea e mult prea mica...si e frig..ajuta-ma tu sa-mi reinvi lumea inghetata de-o iarna mult prea tarzie..

O fortareata pazita aspru de un lant de pacate asemeni unei copile nazdravane , dar romantice, gresind parca din greseala ..dar la ce bun cand un singur fum ne clatina imediat munca ? Oare e atat de saraca lumea in care traiesti? De ce nu sti sa te porti asemeni unui om, o simpla faptura ?...pentru ca esti o poezie, un boem scris cu litere de aur alb inlemnite cu suflari si rasuflari de caldura ale unui inger cazut din raiul pur...Ti-as adora existenta daca-s sti ca , cuvintele tale nu sunt aruncate-n vag..

Acum nu mai am altceva de facut decat sa astept.. candva vom vedea ce a mai ramas din noi, am inflorit oare ori vom lasa ploaia si agonia sa ne mucegaiasca amintirea.

Nu e prea tarziu sa te intorci intre stele si sa uiti de cele pamantesti... insa nu uita sa ma iei cu tine.

Va fi un rau bun care va face numai bine raului. Soarele insasi va fi gelos pentru stralucirea noastra, dar tu sa nu cauti sa-l aduci la disperare doar indura in liniste stralucirea cu care tu , mireasma pura ... esti inzestrata.

Tu nu vei fi niciodata un spectator la viitorul meu,nu te voi lasa .. pentru ca eu sunt regizorul si te voi face-n filmul meu mereu personajul principal.

Doi straini.

De ce inca-mi doresc sa-mi fi alaturi ? Nu ai facut nimic sa meriti sa-ti fiu aproape sa stau langa tine insa sufletul meu cere sa fie langa sufletul tau ...sa-ti simta fiecare bataie a inimii... fiecare rasuflare de-a ta..

Meriti oare sa plang dupa clipa aceea care s-a prapadit inainte sa fi fost? Sa fi tu un inger pazitor? Un cineva atat de pretuit... De ce sa nu te pot avea? Zilele-mi sunt numarate si probabil nici nu te voi avea in palma, pe cand inima mea tanjeste dupa ceva atat de imposibil.

Imi promiteai mereu ca va fi altfel .. ca vei veni .. acum de ce dai vina pe mine ? Totul a ramas doar in amintiri? Cat sa ma mai schimb si pentru ce ? Nu as mai vrea sa lupt...dar nu pot ceda.. Am gresit prea mult..sti si tu.. dar nimic nu ai facut sa schimbe asta .. ai ramas mereu la fel .. oare tu mai ai lacrimi sa mai plangi ? Acum tu minti zambind neavand macar curajul sa te uiti la mine in ochi ... de ce am ajuns doi straini ?

Gandul ca nu te voi mai avea niciodata pare sa ma ucida...dar decat asa ...decat sa ma las prada unor iluzii imi ucid singura viata .. viitorul scris cu tine ...speranta si odata cu ele lumina cu care tu ma acopereai.

Nu vor mai fi suspine si nici lacrimi pe care sa le stinga zambetul tau senin. Te voi pastra mereu in amintirile mele cele mai dulci . Atat de imposibil sa fie oare sa ierti, sa uiti, sa induri si sa alegi o alta cale? Pentru care sa lupti ...stiu sigur ca si tu iti doresti asta ..doar te retine ceva .. acel ceva sunt eu . Stiu bine ca ceva otravit ti-a inundat venele iar sangele pur , din noblete s-a facut scrum . Cine stie poate e doar o dorinta , un moft cu care te confrunti .. nestiind ce se intampla in jurul tau ..ce sa petrece cu mine ... acum sentimente cad peste tine .. dar din pacate ele nu ma ocolesc nici pe mine ... ne uitam unul la celalalt parca cu alti ochi .. ochii limpezi a doi copii nestiutori ce se va petrece candva ..insa ceva ne sta in cale.. acum stiu ce e .. e realitatea .. e atat de intunecata pentru mine incat nici nu te mai recunosc ...

Dar acum nu mai vorbesc cu mine, despre tine , de azi am sa-ti uit existenta ...ca ai fost vreodata in visul meu.. dar ma intreb.. pana cand ? Pana cand va fi asa ? ...Pana data viitoare , dar atunci vei vedea...va fi altfel .. vei fi cu siguranta un alt tu .. iar lumea din jurul tau asteapta-te sa nu o mai recunosti..