Intotdeauna mi-a fost greu sa ma descriu.. sunt genul acela de fata inocenta, rusinoasa... pot spune ca am mai multe defecte decat calitati. Ceea ce scoate in evidenta un mare defect de-al meu este ca nu am incredere in mine!..
Nu am iesit niciodata in evidenta cu ceva si nu-mi doresc, nu sunt mai speciala decat celelalte sau ceva de genu. Nu ma consider deosebita si nici nu reprezint un exemplu pentru cineva.
Am facut multe greseli ca oricare dintre noi, am trait prin vicii.. cand aparea o problema preferam sa fug, ma afundam intr-o lume pe care numai eu o cunosteam si numai eu stiam de ea, din care la sfarsit realizam ca nu-mi aduce nici o bucurie din contra doar suspine si regrete.
Ma atasez mult prea repede de oameni si chiar daca am invatat sa fac pe indiferenta,tot ma mai dau de gol din cand in cand.
O persoana imi poate castiga increderea destul de usor,iar din acest punct de vedere sunt naiva deoarece am mult prea multa incredere in oameni,iar atunci cand cineva imi greseste sunt dispusa sa iert.Intotdeauna am iertat,dar nu am uitat.Iar cand cineva imi tradeaza increderea,desi il iert...o a doua sansa o primeste foarte greu.Sunt o fire timida ,dar in preajma prieteniilor aceasta timiditate dispare.